IVY LEE – primul consilier de Relaţii Publice

 

Fost reporter la Wall Street, Lee înţelegea că pentru a câştiga susţinerea şi simpatia publicului, companiile trebuie să comunice onest, corect şi deschis. Încă din 1914 el folosea deja termenul de "relaţii publice", dar practica deja din 1904, an în care lucra drept consultant alături de Gregory Parker. În decursul carierei sale, a consiliat clienţi celebri precum Compania de Căile Ferate din Pensylvania şi familia Rockfeller.

Pentru a-şi ajuta clienţii, Lee a creat şi dezvoltat aşa-numita politică de comunicare "the public be informed" , principiu complet opus afirmaţiei nepotrivite a bancherului William Vanderbilt, "the public be damed". Când trimitea declaraţii sau comunicate presei, Lee ataşa şi o copie a documentului său Declaraţia Principiilor:

“Acesta nu este un birou de presă secret. Toată munca noastră se face la vedere. Scopul nostru este de a furniza ştiri. Aceasta nu este o agenţie de reclamă; în cazul în care veţi considera că informaţiile noastre ar trebui doar să treacă prin biroul dumneavoastră, nu le folosiţi. Datele noastre sunt foarte exacte. Vă vom oferi prompt detalii suplimentare referitoare la subiectul tratat şi ne va face o mare plăcere să acordăm asistenţă oricărui redactor interesat în verificarea directî a oricărei informaţii. Pe scurt, planul nostru este pur şi simplu conceput pentru a sprijini prompt şi eficient concernele şi instituţiile de presă, pentru a furniza presei şi publicului din Statele Unite ale Americii informaţii asupra unor subiecte considerate valoroase şi demne de a fi cunoscute.”

Cuvintele lui vorbesc de la sine. Transparenţă şi adevărul absolut cred că sunt cuvintele care caracterizează cel mai bine strategia lui. Astfel, Lee repoziţionează Relaţiile Publice, punând accent pe: implemetarea acţiunilor în vederea susţinerii mesajelor transmise, deschiderea organizaţiilor către mass-media, satisfacerea interesului public, motivarea publicului prin simboluri şi sloganuri.

 

Colaborarea cu familia Rockefeller este reprezentativă pentru cariera lui Ivy Lee. John D. Rockefeller Jr. i-a cerut ajutorul lui Lee în gestionarea Masacrului Ludlow, când 9.000 de oameni au intrat în grevă. În aprilie 1914, un foc de armă accidental a dus la o adevărată luptă în care au murit mai mulţi mineri, două femei şi unsprezece copii. În condiţiile în care numele familiei Rockfeller era blamat în toată regiunea, Lee l-a sfătuit pe John D. Rockefeller Jr. să adopte o atitudine deschisă şi i-a cerut să viziteze zonele cu exploatări miniere pentru a vedea el însuşi condiţiile de muncă ale minerilor. La îndemnul lui Lee, John D. Rockefeller Jr., considerat a fi un capitalist arogant, a început să facă publice acţiunile sale caritabile, confidenţiale până în acel moment.

În 1930, Lee şi-a folosit abilităţile pentru a obţine recunoaşterea Uniunii Sovietice de către Statele Unite şi a acordat consultanţă companiei de vopseluri Interessen Gemeinschaft Farben Industrie, preluată ulterior de către nazişti. Deşi germanii nu au urmat sfatul lui Lee de a fi transparenţi şi corecţi, răul era deja făcut. Lee ajunsese să fie văzut drept "agentul de presă al lui Hitler", percepţie care l-a urmărit până la moarte.